Numai două posibilități

Observ cu tristețe cât de multă pasiune e în jurul alegerilor care se vor „consuma” în câteva luni. Alegem cu pasiune de cele mai multe ori pentru că nu avem acces la toate informațiile care să ne facă alegerea mai puțin subiectivă, deci mai bună. E imposibil pentru că suntem oameni care pe lângă creier avem sentimente (care într-un mod ciudat tot în creier se nasc deși sunt asociate cu inima).

Nu știu dacă din ignoranță sau cu bună știință oamenii își canalizează ura sau, respectiv, își pun speranța în aceste alegeri prezidențiale.

Vorba unui fost coleg de-al meu: sunt numai două posibilități:

1. Victor Ponta nu câștigă alegerile => rămâne prim-ministru și PSD-ul guvernează în continuare România pentru încă doi ani indiferent de cine iese președinte.

2. Victor Ponta câștigă alegerile => demisionează din funcția de prim-ministru și propune un nou premier care fie a. este votat de parlament și PSD-ul guvernează în continuare, fie b. este respins caz în care se repetă numirea. În cazul în care nici după a treia încercare nu se învestește un nou prim-ministru, se dizolvă Parlamentul și urmează alegeri anticipate.

În oricare dintre cele două cazuri tot PSD-ul va guverna și în continuare, pentru că ghici ce? Președintele nu îl poate demite pe Primul-Ministru, ci doar Parlamentul.

Ce concluzie se poate trage de aici? Că alegerile parlamentare sunt cele mai importante, și până când nu vom realiza asta cu adevărat... o să mai curgă multă apă pe Dâmbovița/Bega/Bahlui/Someș... degeaba.

Asta nu-nseamnă însă că nu contează cine e președinte, dar până una-alta „micul dictator iubitor de comuniști” pozează și punctează așa:

Sursa: Facebook Victor Ponta

Eu personal aș fi votat cu Crin Antonescu, dar cum nu mi se mai oferă această variantă, încă nu știu dacă o să merg 300 de km să votez. Mai e timp.

Anonescule, vrei să le furi dreptul de a vota românilor?

Ăsta ar fi un titlu foarte potrivit pentru articolul din Realitatea.net. De ce? Pentru că așa se pare că înțeleg cei mai mulți români care au postat comentarii termenul de dezbatere. Acest termen se reduce la:
„Antonescule nu mai ai bani sa mituiesti lumea sa te voteze bai nenorocitule”,
„De la dezbaterea din alegeri mi-am dat seama ce naparca e antonescu...”
„Domnul crin aNTONESCU viseaza sau aiureaza.”
„Uite cine vorbeste. Parazitul asta sta prin parlament din 1990,nu da pe la munca si are salar de rege.”
...și altele.
Partea tristă e că acești oameni nu sunt plătiți să comenteze, ci chiar cred ceea ce spun. Acum, cum ai putea purta o discuție civilizată cu astfel de persoane? Cum să încerci să le explici că dezbatere înseamnă să vezi care sunt argumentele pro și care sunt cele contra, să le pui în balanță și să vezi care atârnă mai greu, să te întrebi mai întâi dacă sistemul actual funcționează sau nu, e moral sau nu, e reprezentativ, poate fi fraudat?

Mai avem până înțeleg diferența între a propune o dezbatere și a impune legi fără nicio dezbatere (vezi Legea Educației, Codul Muncii, mărirea TVA la 24%...). Așa funcționăm noi oare? Avem nevoie de dictatură pentru că prea multă libertate ne sufocă?

Vă iubesc pe toți