Voteaza in turul doi!

Scris pe 11 noiembrie 2014, publicat azi:

În primul rând te felicit că deși ai plecat din România, România n-a dispărut din tine.
E interesant totusi cum la fiecare alegeri romanii din strainate fie sunt utili Romaniei, fie n-ar trebui sa decida asupra Romaniei fiindca nu mai sunt in tara.

Am urmarit in liniste toate mesajele prietenilor mei de pe Facebook si-mi dau seama cat de important ar fi la scoala o materie despre cultura civica
De 11 ani am votat la toate alegerile posibile, la parlamentare, europarlamentare, locale, prezidentiale si referendumuri.
Am votat cu Basescu, Antonescu, Videanu, Geoana, Oprescu, DA, PNL, USL. Am votat cu NU pentru parlament unicameral, DA pentru vot uninominal, DA si iar DA pentru demiterea lui Traian Basescu. La doua alegeri am fost absent, prima oara ca am fost in comisia de vot intr-o alta circumscriptie decat in cea in care puteam vota, iar a doua oara duminica trecuta, cand am lucrat toata ziua si n-as fi putut sa ma intorc la munca in timp util, stiind ca trebuia sa iau trenul si sa stau la coada.
In turul 2 sa votez, imi iau si o carte cu mine, mancare, bautura, tot ce-mi trebuie.

Un ochi rade si altul plange cand vad mesajele prietenilor mei. Ma bucura faptul ca vor sa se implice, sa caute solutii pentru a fi mai bine in societate. Ma intristeaza ca pentru multi totul e fie alb, fie negru, si, in general, ceea ce voteaza ei e alb iar restul e negru. Desi asta e de inteles pe de o parte, pentru ca ce om normal si-ar dori raul si nu binele, pe de alta parte da nastere curentelor radicale.

Una peste alta, hai la vot, si om vedea ce-o fi dupa!

O lumânare pentru libertate!

Acum 23 de ani, în preajma sărbătorilor de iarnă, un mic popor din blocul comunist cerea liberatate. O mână de oameni s-au pus în fața taburilor și gloanțelor pentru un ideal. Tineri, bătrâni, femei, bărbați, au murit sau au fost răniți pentru ca astăzi tu și cu mine să putem să putem fi liberi.

www.flacarainchinarii.ro

 

Sunt oameni care spun că aceștia au murit degeaba. Nu au murit degeaba, au murit ca tu să poți fi nemulțumit de democrație dacă vrei, să alegi să nu te temi de nimeni, să poți să fii OM.

Poți să-ți imaginezi dezbateri în comunism? Poți să-ți imaginezi călătorii în alte țări în comunism?
Poți să-ți imaginezi că ai fi avut acces liber la Facebook, Google sau altele în comunism?

E ușor să fii liber? O, nu! Cere responsabilitate, cere muncă, d-aia sunt destule persoane care sunt atrase de sistemele totalitare. D-aia sunt persoane care preferă să-i lase pe alții să gândească pentru ele.

Liberatea nu ține de foame, dar nici foamea nu ține loc de libertate.

Hai să aprindem o lumânare, virtuală sau reală, în minte sau în suflet, pentru că e bine să nu-i uităm pe cei care au făcut ceva pentru mine, pentru tine și pentru ei, pentru omul sociabil liber.

adevărul.ro

De Crăciun beți, mâncați, dar pe cei care au căzut la Revoluție să nu-i uitați!

Democrație sau nu?

Vorbim de democrație de fix 23 de ani, de când la Timișoara s-a pornit tăvălugul care urma să se sfârșească cu executarea în ziua de Crăciun a soților Ceaușescu.
De atunci și până acum tot vorbim de democrație (și vom mai vorbi, că nu ne doare gura) uneori cu patos, alteori cu lehamite, dar rareori de bine.

Cea mai recentă discuție este despre numărul record de parlamentari pe care-i are România în urma recentelor alegeri parlamentare: 588 de parlamentari, cu 100 mai mulți decât în perioada 2008 - 2012.

Sursa: ZF.ro

Având în vedere faptul că Premierul a promis că Parlamentul va avea același buget ca anul trecut, singura probelmă pe care o văd este cea de natură tehnică, și anume că în configurația actuală a sălii de plen nu există suficiente locuri și ar trebui ca unii dintre ei să vină cu scanul de-acasă.
Cât despre referendumul cu 300 de parlamentari la care se face referire că n-a fost respectat, ar fi și o prostie să-l pună cineva în aplicare fără să vadă impactul social al lui. Asta pentru că n-a fost un referendum ci o întrebare retorică de genul „doriți să vă fie bine sau doriți să vă fie rău?”

Democrația înseamnă puterea poporului și cum spuneau în benzile desenate: „with great power comes great responsibility”, adică dacă vrei putere, folosește-o responsabil, adică fii informat.
Mai mult, cum spunea Octavian Paler, „lașitate înseamnă nu numai să eviți sau să fugi, tot lașitate e și dacă nu-ți pasă”.

Și în memoria celor datorită cărora astăzi eu pot să scriu ce am scris mai sus și tu poți să citești ce-am scris, mulțumită cărora putem dezbate despre cât de bună sau de rea e democrația, un colind de la Tudor Gheorghe:

 

Gânduri bune pentru tine și ai tăi!

Hai să apărăm democrația!

Nu stingeți flacăra democrației! - se urla peste tot pe net și pe străzi (bine, nu chiar peste tot, exagerez eu).
La început am fost puțin surprins de câtă lume s-a raliat la acest apel, bun ca principiu, dar aplicat prost. În fine, mi-am zis eu, tinerii s-au trezit și sunt gata să se implice în viața politică a României. Bun așa, n-o să mai fiu singurul fraier care crede în puterea votului și responsabilitatea civică. Mulți dintre ei n-au fost în viața lor la vot și acum ar fi fost prima lor șansă să se exprime într-un mod sau altul pentru a fi auziți.

Nu trece o săptămână și ce să vezi? Tineri pe stradă care susțineau în mod frenetic să apărăm statul de drept. Bun, mi-am zis eu, hai la Universitate, mergem în fața Palatului Victoria sau la Cotroceni. Hai să rupem ușile la vot să le arătăm că tineretul s-a trezit și decide el pentru el.
„Nu, nu, nu te du la referendum și așa vom salva statul de drept de rechini.” Poftim? Cum adică să nu mă duc la referendum, care una dintre puținele forme de democrație directă?

Păi dacă acum, când suntem consultați direct în legătură cu o situația destul de clară să ne exprimăm, să nu mergem, atunci când? La alegerile parlamentare unde o să alegem pe unul care credem noi că ne-ar reprezenta cel mai bine interesele (democrația reprezentativă)?

E un moment foarte periculos pentru tânăra și firava noastră democrație (oricum prost înțeleasă de o parte mare dintre concetățeni), când Președintele României ne spune cu subiect și predicat să nu NE PREZENTĂM LA VOT, când un mare partid parlamentar, până de curând și partid de guvernământ, ne spune să stăm acasă. „Stați voi acasă la căldurică (sau răcorică), lăsați-ne pe noi să facem ce știm noi mai bine.”

Nu mergi la vot că nu te interesează politica? Ghici ce? Cineva tocmai a decis pentru tine că dacă nu votezi, ești cu el.

Crezi că cineva și-ar permite să mai facă măgăriile de până acum dacă ies la vot 12 milioane de oameni după demonstrațiile din ianuarie pe gerul ăla?
Știi care este puterea unei mulțimi? Numărul.

A, și ghici ce? Plătești pentru referendum și dacă mergi la vot și dacă stai acasă și vei plăti la fiecare tur de scrutin, fie că te duci, fie că nu te duci. Democrația costă, dar prețul plătit este mult mai mic decât beneficiile sale.

Apărăm democrația cu fotoliul, sau cu canapeaua?

Să trăim bine!

Atenție, se trage!

Justiția a tras ieri în direcția lui Năstase. Băsescu a vrut capul lui Năstase. Oamenii și-au dorit capul lui Năstase. În clipele acelea de azi-noapte chiar și Năstase a țintit spre capul său. Cum spunea cineva ieri, tentativa de sinucidere l-a umanizat pe Năstase în ochii oamenilor, deși gestul e criticat de morala creștină.

Să fie Năstase martirul de care avea nevoie România pentru a se face ordine?

Abia de acum se va trage pe bune, pentru că 22 de ani s-a tras cu gloanțe oarbe.
Cine credea că suspendarea președintelui nu mai e de actualitate sau că USL-ul o să zburde lunile astea fără griji, se pare că s-au înșelat.

Tot răul spre bine?

Cu cine votez la primărie (2) - București

Așa cum promiteam în episodul anterior, a venit rândul marilor candidați, adică pentru orașul cel mai mare din România - Bucureștiul.
Așa cum era de așteptat, și aici sunt foarte mulți candidați, fiecare cu dorința, mai mică sau mai mare, de a deveni posesorul celui mai mare fotoliu.
Am să vorbesc doar despre cei pe care i-am văzut eu, în sectorul 6, dar nu numai:

• Gigi Becali (PNG) - cred că are de departe cea mai neinspirată campanie, cel mai prost șef de campanie și cea mai nereușită fotografie a unui candidat. Eu unul am crezut că cineva face mișto de el când i-am văzut sloganul „În slujba crucii”, dar mai ales imaginea aleasă, care este foarte roșie și care pe mine m-a dus cu gândul la „ucigă-l toaca”.
• Petre Popeangă - o campanie târzie a PRM, un fel de resemnare, un fost europaralamentar dar care nu cred că va intra nici în consiliul general (dacă cumva e primul pe listă).
• PNȚCD - „Susținem candidații PDL la primăria capitalei”, deci încă 4 ani fără oameni în administrația locală la București.
• Anghel Iordănescu - UNPR - pentru că trebuia să participe cineva și la primăria generală de la UNPR.
• Iriniel Columbeanu - PPSS - m-a amuzat că în toate emisiunile în care a fost invitat și a venit cu laptopul său și-a făcut reclamă pentru că avea ditamai mesajul cu Votați PPSS - Votați Salvarea. Pentru amuzament în schimb nu știu câte voturi primește.
• Silviu Prigoană (PDL) - merită felicitat că s-a înscris în cursa pentru primărie, pentru că altfel ar fi fost aiurea ca PDL-ul să n-aibă candidat. Altfel, cred că nici el nu vrea să ne încurce. Ideea de campanie ar fi fost bună dacă n-ar fi fost proastă. Singura idee interesantă mi s-a părut aceea de a scoate la concurs un loc pentru consiliul general, care din păcate pentru ei n-a fost exploatată foarte mult.
• Nicușor Dan (fără partid) - are o campanie destul de puternică mai ales pe online. Dacă n-ar fi candidat Oprescu, el ar fi luat votul meu.
• Sorin Oprescu - susținut de USL - realizările din ultima perioadă și modul cum le-a valorificat l-au făcut să fie favorit. Cred că și dacă ar fi fost două tururi (ca pe vremuri) tot ar fi ieșit primar din primul tur. Votul meu la consiliul general se duce la PNL (USL).

Dacă persoana care-ți place ție cel mai mult și consideri că te reprezintă este Irinel Columbeanu (sau Becali), să nu care cumva să te gândești să-l votezi pe Nicușor Dan că e la modă, sau pe Sorin Oprescu pentru că e favorit.
E imposibil ca toată lumea să fie mulțumită de cel care va ieși și chiar cred că ar fi periculos dacă ar fi așa.

Pe 10 iunie.

Nu uita...

La mulți ani, copile! Citește aceste rânduri și bucură-te!

De ziua ta fă-ți un cadou și arată-ți că ai un suflet mai mare decât tine și împărtășește cu cineva bucuria.
Fă-ți un cadou și ajută-te să trăiești într-o lume mai bună.
Donează un pic de speranță unui alt copil, începând cu 2 euro (mai puțin decât un pachet de țigări sau o șaorma): http://fundatiamereuaproape.ro/category/campanii/vreau-sa-ajut/

„... că tatăl tău și mama ta, bunicul și bunica ta, te-au învățat dintotdeauna să fii bun!”

Habemus premier!

După o lungă perioadă în care am avut doar un președinte-jucător se pare că o să avem pentru o perioadă de 6 luni și un premier, Victor Ponta. Peste o săptămână se votează și în parlament, definit intr-un mod abuziv în România drept „instituția centrală a democrației”, și cel mai probabil va primi votul de învestitură.
Eu unul mă bucur că în guvern se află d-l Mircea Diaconu, parlamentarul meu preferat.
Sunt tare curios cum va arăta această guvernare pentru această scurtă perioadă și îi urez spor la treabă!

Oltenia, Banatul,...

Până deunăzi, lumea se lua de clujeni că uite ce au produs ei cu Boc în frunte. Dar hai să facem un pas în spate și să vedem imaginea de ansamblu:
Dobrogea, prin reperezentantul ei de frunte Traian Băsescu, e reprezentată la nivel de vârf. Să nu uităm că același personaj reprezintă la fel de bine și Muntenia, prin faptul că a fost ales primar al urbei lui Bucur de două ori.
Și iată că din urmă vine cu putere premierul ieșean Ungureanu, la fel de iubit, însă nu la fel de ales precum cei sus-menționați.
Urmează restul regiunilor.

Regiunile României - Sursa Wikipedia

p.s.: Asta ca să nu mai facem mișto unii de alți pe motivul că suntem născuți într-un loc al țării, când cei de astăzi de la putere își bat joc de noi din orice colț al țării ar fi.

Cântarul măsluit

Pe la piață puteai găsi într-o vreme puteai da peste greutăți sau vreun cântar măsluite, îți arătau mai multe kilograme decât în realitate. Puneai 5 roșii, vânzătorul îți spunea că sunt de fapt 10, și ca să nu te superi, mai putea una de la el, și mai că plecai cu sentimentul că i-ai rămas dator.

 Acum câteva zile unul dintre aleșii țării a „scuipat” în direct pe cetățenii țării. A flegmat pe unul dintre drepturile fundamentale ale omului: dreptul la viață. Câte organizații de media și câți jurnaliști și câți colegi parlamentari au sărit să condamne obscenitatea unui astfel de gest? Dacă mor oamenii și ne și p*șăm pe ei poate fi deranjant, dar dacă i se arată curul unuia într-o emisiune unde rar vezi pe cineva îmbrăcat e cu adevărat revoltător și aceia trebuie spânzurați, mai ales dacă printre spânzurați sunt și persoane din opoziție. Cam pe unde-i măsura?

Mircea Badea are o vorbă despre cei care au o astfel de atitudine le spune „curve virgine”. În biblie e cam așa „vezi paiul din ochiul altuia, dar nu vezi bârna din ochiul tău”.

Poate e momentul să mai privim și în oglindă, măcar la sfârșitul zilei, înainte să ne băgăm în pat (cei care au).

Da, și eu sunt de vină!

Da, și eu sunt de vină! Și eu sunt de vină pentru ce se întâmplă azi în România. Și tu ești, dacă ai drept de vot. Dar să știi că ești de vină și dacă n-ai drept de vot!
Dacă nu-ți place cuvântul „vină” poate preferi „responsabil”.
Desigur că responsabilitatea mea este la fel de mare cât este cercul meu de influență, iar cu cât cercul este mai mare cu atât responsabilitatea este mai mare.

Întrebarea ar fi, cine este persoana care are cea mai mare răspundere în România, președintele sau prim-ministrul? Sau, cine are o vină mai mare, președintele sau primul-ministru?

Râdem, glumim...

Dar să fie concurență
La sistemul de urgență!

Anul acesta începe sub bune auspicii, se „dezbate” legea sănătății care cuprinde o modernizare (ce altceva putea să cuprindă) a sistemului integrat de urgență. Președintele zice că cei care sunt împotriva acestei modificări au ei interese, arătând cu degetul spre dr. Raed Arafat. Părerea celui care a înființat SMURD e un pic diferită.
Acum, eu nu pot să n-am încredere în cel care n-a greșit și n-a mințit niciodată, dar argumentul său de genul Raed Arafat e hoț, parcă nu e cel mai strălucit pe care l-am auzit vreodată de la Comandant.

Acum serios, ori are vreo strategie ascunsă și atât de inteligentă încât nimeni n-o înțelege, ori chiar vrea să plece de la Cotroceni în șuturi și nu știe cum s-o facă. De ce? Păi cum altfel ar putea să atace unul dintre personajele istorice încă în viață ale României (Regele Mihai) și unul dintre cei mai cunoscuți și respectați profesioniști din domeniul sănătății (Raed Arafat), care culmea, la origine nici măcar nu e român, ceea ce-i oferă încă un plus în mintea românului?

Cred că singurul lucru pe care și-l mai dorește acum Băsescu este să intre în cărțile de istorie cu cât mai multe pagini la capitolul „Momente dureroase din istoria României”. Are deja câteva, dar probabil că nu sunt încă îndeajuns de multe.

Vă iubesc pe toți

Cât costă democrația?

În decembrie 1989, adică acum 22 de ani, democrația ne-a costat, oficial, cf. Ministerului Sănătății: 1104 morți și 3321 răniți.

Astăzi ne gândim să economisim 20 de milioane de euro o dată la 4 ani pentru a distruge și așa puțina înțelegere pe care o avem despre democrație, adică suprapunerea alegerilor locale peste cele parlamentare.
Ce-nseamnă 20 de milioane de euro? 2-4 km de autostradă, 10% din Arena Națională, 1 patinoar și jumătate, etc...

Liviu Rebreanu spunea că libertatea poate fi cea mai mare nenorocire pentru poporul care nu e pregătit să o aibă. Poate că încă nu suntem pregătiți să fim liberi, pentru că nu e ușor. Libertatea înseamnă responsabilitate, iar asta înseamnă să ai curaj.

Vă iubesc pe toți

Pepeni originali 98%

A venit sezonul lor, sezonul pepenilor. Cum reclama e sufletul comerțului, iată cum arată un afiș de promovare a mărfii originale:

 Sunt convins că vânzătorul respectiv este „debulean” din tată-n fiu. Un singur lucru merită menționat, renumiții „pepeni de Debuleni” sunt făcuți la... Dăbuleni :).
Altfel, pepenii sunt aproape originali.

Vă iubesc pe toți

Un român

O emisiune foarte interesantă cu unul dintre politicienii mei preferați. De meserie nu e politician, dar își face treaba cu mult bun simț.
Înregistrarea integrală a emisiunii aici.

Evoluție

Acum câțiva ani, înainte ca domnul Traian Băsescu să devină președinte, România se putea mândri că are trei conducători: Împăratul Iulian, Regele Cioabă și Președintele Ion Iliescu.
Multă lume spune că nu s-a schimbat nimic în bine în România în ultima perioadă, dar eu sunt total împotriva acestor afirmații.
După ce domnul Traian Băsescu l-a desființat pe Regele Mihai I, Mircea Băsescu (fratele Președintelui) l-a înființat pe Regele Traian. Și cum spunea Elena Udrea, „ne tragem cu toții din [Împăratul] Traian , Traian Băsescu”, iată cum se concentrează istoria de veacuri într-un singur om, lumina României, sufletul românilor:

De ziua României Mari

Astăzi, acum câteva zeci ani, era ziua națională a României, mai exact între 1866 și 1948.
Așa cum scriam și acum un an, 10 mai era o sărbătoare cât se poate de importantă, cu mai multe semnificații, în special pentru regalitate.
Totuși, cred că ar fi cel puțin un motiv destul de întemeiat pentru a muta ziua națională de pe 1 decembrie pe 10 mai: micii merg mai bine primăvara decât iarna.
Cum la noi cam atât înseamnă ziua națională, nu văd de ce să ne chinuim în frig an de an, când am putea să creștem și prezența dacă am muta-o într-o perioadă mai călduroasă.
Acum, hai să vedem ce am putea sărbători:
1. Unirea Principatelor - din păcate s-a săvârșit pe 24 ianuarie, când e mai frig decât în decembrie, deci pică din start.
2. Înscăunarea Principelui Carol și încoronarea sa ca Rege al României - 10 mai, dată bunicică, dar noi, fiind republică, nu putem să sărbătorim o dată care are ne-ar putea face să ne gândim la alte variante de guvernare.
3. Independența față de Imperiul Otoman -  9/10 mai (declarată) sau 13 iulie (recunoscută). Până acum varianta asta pare cea mai bună, iar dacă luăm în calcul varianta recunoașterii oficiale ne alegem cu o dată foarte bună - 13 iulie.
4. Eliberarea de sub jugul fascist - 23 august, o zi cât se poate de călduroasă dar care ne aduce aminte de întoarcerea armelor, dar mai ales de comunism când a fost ziua națională.
5. Revoluția din decembrie 89 - 16-25 decembrie oricât de importantă a fost pentru noi, cei de astăzi, ce dată ar trebui să sărbătorim, 16 decembrie sau 25 decembrie? E frig și se suprapune cu Crăciunul.

Alte variante?

Noi nu ne vindem țara!

Noi nu ne vindem țara! Noi, nu ne vindem țara?
Pe blogul lui Victor Ciutacu am găsit un studiu de caz: Argentina. Documentarul este foarte interesant și e și mai interesant când vezi similitudinile cu ceea ce se întâmplă la noi.

România în genunchi

Foto:GSP

 

Azi, presa a căzut în genunchi în fața campionului nostru european la sol, Flavius Koczi. Gsp a reușit să surprindă momentul. Nu știu cât de mult a fost respect sau scuze pentru faptul că în paginine sportive sportul nu prea are loc, dar cu siguranță a ieșit cum a trebuit.

Cinci milioane de oameni se uită săptămânal la Românii au talent. Câți s-or fi uitat la Campionatele Europene de Gimnastică de la Berlin?

Acum, ori... mai târziu (1)

Se anunță o altă lovitură în plex la adresa statului democratic: justiția devine opțională.
Justiția română a decis că legea trebuie respectată, iar Guvernul spune simplu: „n-avem bani” și decide să ocolească aplicarea hotărârilor judecătorești printr-o nouă asumare a răspunderii.
Răspunsul „n-avem bani” este mincinos, sfidător și este o faptă penală.

Acum, se gândește cineva că Guvernul avea puși deoparte bani pentru plata acestor drepturi salariale și nu vrea să-i folosească? Crede cineva că exista această secțiune în buget: „bani pentru a aplica hotărârile judecătorești prin care suntem obligați să respectăm legea pe care tot noi am dat-o”?

Dar, într-un stat democratic o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă trebuie aplicată, indiferent dacă ne place sau nu.
Cum ar fi dacă un criminal ar fi condamnat la 20 ani de închisoare, iar el ar spune: „îmi pare rău, n-am atâta timp la dispoziție, am alte lucruri de făcut?” Câți criminali când își fac planurile de viitor își trec pe hârtie: „5 ani cu nevasta, apoi 20 de ani la închisoare, pe urmă 5 ani la țară la bunici”?

Acum, cum ar trebui să se continue propoziția „n-avem bani” ca să fie corectă?
- N-avem bani, dar facem o analiză de unde putem lua acești bani printr-o rectificare bugetară.
- N-avem bani și nu vedem de unde am putea scoate acești bani, atunci ne depunem demisia și să vină alții care pot să o facă.

Dacă se sparge o țeavă în casă și nu știi s-o repari, nu chemi un vecin sau un instalator care să oprească apa și pe urmă să înlocuiască țeava? Dacă nu ai planificată în bugetul lunar o spargere de țeavă n-o mai repari?