La început am fost puțin surprins de câtă lume s-a raliat la acest apel, bun ca principiu, dar aplicat prost. În fine, mi-am zis eu, tinerii s-au trezit și sunt gata să se implice în viața politică a României. Bun așa, n-o să mai fiu singurul fraier care crede în puterea votului și responsabilitatea civică. Mulți dintre ei n-au fost în viața lor la vot și acum ar fi fost prima lor șansă să se exprime într-un mod sau altul pentru a fi auziți.
Nu trece o săptămână și ce să vezi? Tineri pe stradă care susțineau în mod frenetic să apărăm statul de drept. Bun, mi-am zis eu, hai la Universitate, mergem în fața Palatului Victoria sau la Cotroceni. Hai să rupem ușile la vot să le arătăm că tineretul s-a trezit și decide el pentru el.
„Nu, nu, nu te du la referendum și așa vom salva statul de drept de rechini.” Poftim? Cum adică să nu mă duc la referendum, care una dintre puținele forme de democrație directă?
Păi dacă acum, când suntem consultați direct în legătură cu o situația destul de clară să ne exprimăm, să nu mergem, atunci când? La alegerile parlamentare unde o să alegem pe unul care credem noi că ne-ar reprezenta cel mai bine interesele (democrația reprezentativă)?
E un moment foarte periculos pentru tânăra și firava noastră democrație (oricum prost înțeleasă de o parte mare dintre concetățeni), când Președintele României ne spune cu subiect și predicat să nu NE PREZENTĂM LA VOT, când un mare partid parlamentar, până de curând și partid de guvernământ, ne spune să stăm acasă. „Stați voi acasă la căldurică (sau răcorică), lăsați-ne pe noi să facem ce știm noi mai bine.”
Nu mergi la vot că nu te interesează politica? Ghici ce? Cineva tocmai a decis pentru tine că dacă nu votezi, ești cu el.
Crezi că cineva și-ar permite să mai facă măgăriile de până acum dacă ies la vot 12 milioane de oameni după demonstrațiile din ianuarie pe gerul ăla?
Știi care este puterea unei mulțimi? Numărul.
A, și ghici ce? Plătești pentru referendum și dacă mergi la vot și dacă stai acasă și vei plăti la fiecare tur de scrutin, fie că te duci, fie că nu te duci. Democrația costă, dar prețul plătit este mult mai mic decât beneficiile sale.
Apărăm democrația cu fotoliul, sau cu canapeaua?
Să trăim bine!
