vineri, 16 decembrie 2011

Atenție! Vin colindătorii!

Știu, suntem în 16 decembrie dar deja am avut plăcerea să dau peste niște colindători la mine la ușă. „Primiți cu colindu'?”
Colindul cel mai la modă este „Domn Domn să-nălțăm! Am plecat să colindăm! Când boierii nu-s acasă...”

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Cât costă democrația?

În decembrie 1989, adică acum 22 de ani, democrația ne-a costat, oficial, cf. Ministerului Sănătății: 1104 morți și 3321 răniți.

Astăzi ne gândim să economisim 20 de milioane de euro o dată la 4 ani pentru a distruge și așa puțina înțelegere pe care o avem despre democrație, adică suprapunerea alegerilor locale peste cele parlamentare.
Ce-nseamnă 20 de milioane de euro? 2-4 km de autostradă, 10% din Arena Națională, 1 patinoar și jumătate, etc...

Liviu Rebreanu spunea că libertatea poate fi cea mai mare nenorocire pentru poporul care nu e pregătit să o aibă. Poate că încă nu suntem pregătiți să fim liberi, pentru că nu e ușor. Libertatea înseamnă responsabilitate, iar asta înseamnă să ai curaj.

Vă iubesc pe toți



joi, 3 noiembrie 2011

Care dă mai mult?

Multă lume a văzut videoclipul lui Guess Who de la „Tot mai sus”, o melodie care-mi place, dar amuzantă e faza cu pianul de pe tir. Adică, de unde până unde un pian pe tir? :)

joi, 29 septembrie 2011

E foarte bine!

Povestea spune că un rege african avea un prieten foarte bun din copilărie. Acest prieten avea obiceiul ca indiferent de situația în care se afla (pozitivă sau negativă) să reacționeze la fel:  „E foarte bine!”
 
Într-o zi, regele și prietenul său se aflau la vânătoare. Prietenul încărca și pregătea armele pentru rege. Dintr-o greșeală, o armă s-a descărcat și i-a retezat regelui buricul degetului mare. Examinând situația, prietenul a remarcat ca de obicei: „E foarte bine!” 

sâmbătă, 3 septembrie 2011

Cum să ajungi de la Tokyo la New York?

Știu, întrebarea din titlu este una dintre întrebările filosofice care macină omenirea din cele mai tinere timpuri.
Iată că între timp tehnologia a evoluat și avem acum șansa să ne folosim de ea pentru a găsi răspunsuri la lucrurile cu adevărat importante. Așadar am intrat pe site-ul Google Maps și am tastat punctul de plecare și cel de sosire. Răspunsul a venit pe loc:





Dacă ți se întâmplă vreodată să ajungi la Tokyo e foarte important să ai la tine un caiac - nu știi niciodată când o să ai nevoie să ajungi la New York!

Vă iubesc pe toți

ps: A venit toamna! :)

joi, 28 iulie 2011

Mare concurs, mare!

Iată o campanie inspirată!, ar putea spune cineva care nu e foarte atent la detalii, dar ce ar spune cineva care e atent?

 Până acum am găsit două „mici” greșeli. Cel/cea care descoperă greșelile primește postul celui/celei care a gândit posterul/campania. Succes!

Vă iubesc pe toți

marți, 19 iulie 2011

Ditamai campania

Cum criza a lovit pe mulți și multora le-a adus sfârșitul, așa altora criza le-a priit și le priește în continuare. Acum ceva timp la Carrefour au fost ceva promoții pentru că acesta a împlinit 10 ani în România. Iată că și o companie românească are o campanie foarte puternică și chiar pe o perioadă lungă.
Acum câteva luni și-au lansat și secțiunea de librărie online, cu reclame chiar la Bookfest (care este un târg de carte „offline”) cu reduceri de 20% la orice carte comandată pe site-ul lor.
Dar asta nu e tot, de ceva timp a pornit o campanie prin care ofereau TVA-ul înapoi la laptopuri, apoi la televizoare și chiar la camere foto. Ei bine, acum oferă TVA înapoi la telefoane și electrocasnice. Prețurile la produse sunt decente (unele chiar foarte bune) și când te gândești că livrarea se face la domiciliu, ai numai de câștigat.
Desigur, campania este gândită pentru a fideliza clienții, pentru că TVA-ul nu se oferă direct sub formă de bani, ci sub formă de cupoane de reducere. Dar dacă vrei să-ți iei un telefon de 1000 de lei spre exemplu, primești un cupon de 240 de lei de care poți să-ți iei card de memorie și husă sau mai știu eu ce, sau la un frigider poți să-ți iei și un aspirator.
Până una-alta, eMAG.ro a ajuns numărul unu în vânzări online și pare să „fure” clienți și de la magazinele clasice.

luni, 18 iulie 2011

Pepeni originali 98%

A venit sezonul lor, sezonul pepenilor. Cum reclama e sufletul comerțului, iată cum arată un afiș de promovare a mărfii originale:


 Sunt convins că vânzătorul respectiv este „debulean” din tată-n fiu. Un singur lucru merită menționat, renumiții „pepeni de Debuleni” sunt făcuți la... Dăbuleni :).
Altfel, pepenii sunt aproape originali.

Vă iubesc pe toți

Un român

O emisiune foarte interesantă cu unul dintre politicienii mei preferați. De meserie nu e politician, dar își face treaba cu mult bun simț.
Înregistrarea integrală a emisiunii aici.

marți, 28 iunie 2011

Evoluție

Acum câțiva ani, înainte ca domnul Traian Băsescu să devină președinte, România se putea mândri că are trei conducători: Împăratul Iulian, Regele Cioabă și Președintele Ion Iliescu.
Multă lume spune că nu s-a schimbat nimic în bine în România în ultima perioadă, dar eu sunt total împotriva acestor afirmații.
După ce domnul Traian Băsescu l-a desființat pe Regele Mihai I, Mircea Băsescu (fratele Președintelui) l-a înființat pe Regele Traian. Și cum spunea Elena Udrea, „ne tragem cu toții din [Împăratul] Traian , Traian Băsescu”, iată cum se concentrează istoria de veacuri într-un singur om, lumina României, sufletul românilor:

luni, 6 iunie 2011

Gen... Genuț

De câteva zile m-am angajat pe postul de consultant vânzări prin telefon, iar astăzi am vorbit cu o doamnă foarte simpatică ce m-a botezat cu un nume pe care nu-l mai auzisem până acum:
Eu: - Mă numesc Ionuț ... [bla, bla]
Tanti: - Cum vă numiți? Genuț?
Eu: - Ionuț
Tanti: - Genuț?
Eu: - Ionuț
Tanti: - Genuț? Ce nume drăguț!
Eu: - [deja mă simțeam ca-n Family Guy, așa că mi-am acceptat numele, pe principiul „clientul nostru, nașul nostru”] Mulțumesc frumos.

Și eu care mă gândeam că am un nume destul de comun: am avut un coleg în generală cu același nume de Ionuț, în liceu la fel, la facultate am avut 3 (trei, zic) colegi de grupă cu numele de Ionuț și iată că cineva se poate gândi la „Genuț”.
Dacă aș fi fost în armată aș fi putut fi gen: Gen. Geniu Genuț...

Și totuși nu e timpul pierdut...

Vă iubesc pe toți,
Genuț

marți, 10 mai 2011

De ziua României Mari

Astăzi, acum câteva zeci ani, era ziua națională a României, mai exact între 1866 și 1948.
Așa cum scriam și acum un an, 10 mai era o sărbătoare cât se poate de importantă, cu mai multe semnificații, în special pentru regalitate.
Totuși, cred că ar fi cel puțin un motiv destul de întemeiat pentru a muta ziua națională de pe 1 decembrie pe 10 mai: micii merg mai bine primăvara decât iarna.
Cum la noi cam atât înseamnă ziua națională, nu văd de ce să ne chinuim în frig an de an, când am putea să creștem și prezența dacă am muta-o într-o perioadă mai călduroasă.
Acum, hai să vedem ce am putea sărbători:
1. Unirea Principatelor - din păcate s-a săvârșit pe 24 ianuarie, când e mai frig decât în decembrie, deci pică din start.
2. Înscăunarea Principelui Carol și încoronarea sa ca Rege al României - 10 mai, dată bunicică, dar noi, fiind republică, nu putem să sărbătorim o dată care are ne-ar putea face să ne gândim la alte variante de guvernare.
3. Independența față de Imperiul Otoman -  9/10 mai (declarată) sau 13 iulie (recunoscută). Până acum varianta asta pare cea mai bună, iar dacă luăm în calcul varianta recunoașterii oficiale ne alegem cu o dată foarte bună - 13 iulie.
4. Eliberarea de sub jugul fascist - 23 august, o zi cât se poate de călduroasă dar care ne aduce aminte de întoarcerea armelor, dar mai ales de comunism când a fost ziua națională.
5. Revoluția din decembrie 89 - 16-25 decembrie oricât de importantă a fost pentru noi, cei de astăzi, ce dată ar trebui să sărbătorim, 16 decembrie sau 25 decembrie? E frig și se suprapune cu Crăciunul.

Alte variante?

luni, 9 mai 2011

Noi nu ne vindem țara!

Noi nu ne vindem țara! Noi, nu ne vindem țara?
Pe blogul lui Victor Ciutacu am găsit un studiu de caz: Argentina. Documentarul este foarte interesant și e și mai interesant când vezi similitudinile cu ceea ce se întâmplă la noi.

luni, 2 mai 2011

Din nou... flori

Dacă în însemnarea trecută vorbeam despre flori, iată că astăzi am avut din nou parte de petale, doar că... de gheață:
Prima grindina de primăvară din București 2011

luni, 18 aprilie 2011

Tribut corcodușului

Corcodușul de București

A venit primăvara, iar ieri s-a putut observa cel mai bine, de Florii, pentru că florile s-au simțit la ele acasă. Primăvara a început însă cu câteva zile înainte când au început să înflorească corcodușii. Cine s-a plimbat pe lângă ei când erau proaspăt înfloriți au simțit și parfumul lor. Simțeai că-i primăvară.
Știu, vestitorul primăverii e ghiocelul, veți spune. Pentru mine vestitorul primăverii e corcodușul, pentru că e primul pom pe care-l vedem înflorit, cel puțin în București. După el vin ceilalți.
Mulți copaci abia înmuguriseră când corcodușul ne desfăta cu mireasma sa. Sigur, până ne-am dezmeticit noi el deja ne-a nins și ne pregătește poame acrișoare cât de curând.

În încheiere la mulți ani tuturor florilor pentru Florii, pentru că și eu sunt un copil din „floare”.

miercuri, 13 aprilie 2011

Șapte dintr-o lovitură

Se pare că noi, bucureștenii, vom fi invitați la "Referendumul privind legea Capitalei". Pe 19 iunie vom răspunde la întrebarea din referendum care este de fapt... șapte întrebări.
În primul rând, e referendum sau sondaj de opinie?
Acum, hai să ne gândim un pic la ce s-ar putea întâmpla în urma acestor întrebări:
  1. "Sunteţi mulţumit de modul în care s-a dezvoltat Capitala?"
     NU - O să se dezvolte mai bine după ce am răspuns la această întrebare? Cum?
  2. "Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o administraţie?",
    NU 
  3. "Vă doriţi o Capitală cu şase sectoare şi şapte administraţii?",
    NU - Dacă în urma referendumului o să iasă NU la ambele întrebări, sau dacă o să iasă DA la ambele, o să se organizeze turul II?
  4. "Sunteţi mulţumiţi de curăţenia în Capitală?",
    NU - O să arunce lumea mai puțin pe jos? Cresc amenzile? Crește numărul de oameni de la salubrizare? Ce-o să se întâmple?
  5. "Vă doriţi o arhitectură unitară pentru Bucureşti?",
    NU - N-or să mai existe PUG-uri?
  6. "Sunteţi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ?"
    DA - Cum vor scădea cheltuielile? Se va fura mai puțin? Se vor da oameni afară? Vor lucra funcționarii pe întuneric pentru a economisi energie electrice? Se vor îmbrăca mai gros pe timp de iarnă și vor opri căldura în instituții?
  7. "Sunteti de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarul general şi CGMB?".
    NU - De cine o să fie condus Bucureștiul dacă n-o să fie condus de primarul general și CGMB?
    DA - Bucureștiul nu e deja condus de primarul general și CGMB?
În concluzie, ce efecte vor produce răspunsurile la cele 7 întrebări, atât luate separat cât și împreună?

Varianta cealaltă ar fi fost doar o singură întrebare care mi se pare poate produce rezultate clare:  
"Sunteţi de acord cu centralizarea administrativă prin transferul de atribuţii de la primăriile de sector către CGMB?".
DA - atunci se transferă atribuțiile de la primăriile de sector către CGMB, adică se produce o schimbare
NU - atunci nu se transferă atribuțiile de la primăriile de sector către CGMB, deci rămâne ca acum.

E, dar nu e mai clar cu șapte întrebări decât cu una singură?

    marți, 12 aprilie 2011

    România în genunchi

    Foto:GSP 

    Azi, presa a căzut în genunchi în fața campionului nostru european la sol, Flavius Koczi. Gsp a reușit să surprindă momentul. Nu știu cât de mult a fost respect sau scuze pentru faptul că în paginine sportive sportul nu prea are loc, dar cu siguranță a ieșit cum a trebuit.

    Cinci milioane de oameni se uită săptămânal la Românii au talent. Câți s-or fi uitat la Campionatele Europene de Gimnastică de la Berlin?

    marți, 5 aprilie 2011

    Acum, ori... mai târziu (1)

    Se anunță o altă lovitură în plex la adresa statului democratic: justiția devine opțională.
    Justiția română a decis că legea trebuie respectată, iar Guvernul spune simplu: „n-avem bani” și decide să ocolească aplicarea hotărârilor judecătorești printr-o nouă asumare a răspunderii.
    Răspunsul „n-avem bani” este mincinos, sfidător și este o faptă penală.

    Acum, se gândește cineva că Guvernul avea puși deoparte bani pentru plata acestor drepturi salariale și nu vrea să-i folosească? Crede cineva că exista această secțiune în buget: „bani pentru a aplica hotărârile judecătorești prin care suntem obligați să respectăm legea pe care tot noi am dat-o”?

    Dar, într-un stat democratic o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă trebuie aplicată, indiferent dacă ne place sau nu.
    Cum ar fi dacă un criminal ar fi condamnat la 20 ani de închisoare, iar el ar spune: „îmi pare rău, n-am atâta timp la dispoziție, am alte lucruri de făcut?” Câți criminali când își fac planurile de viitor își trec pe hârtie: „5 ani cu nevasta, apoi 20 de ani la închisoare, pe urmă 5 ani la țară la bunici”?

    Acum, cum ar trebui să se continue propoziția „n-avem bani” ca să fie corectă?
    - N-avem bani, dar facem o analiză de unde putem lua acești bani printr-o rectificare bugetară.
    - N-avem bani și nu vedem de unde am putea scoate acești bani, atunci ne depunem demisia și să vină alții care pot să o facă.

    Dacă se sparge o țeavă în casă și nu știi s-o repari, nu chemi un vecin sau un instalator care să oprească apa și pe urmă să înlocuiască țeava? Dacă nu ai planificată în bugetul lunar o spargere de țeavă n-o mai repari? 

    duminică, 27 martie 2011

    Generația retragerii?

    Astăzi toate siteurile de sport anunță dispariția unei generații. Interesant este că lumea nu plânge după această generație. Lumea parcă n-ar vrea un meci de retragere pentru Mutu sau pentru Chivu, ei parcă s-au retras de mult timp de la națională. Așteptăm să fim și „matematic” eliminați sau facem pasul înapoi și trecem la treabă?

    http://www.itsablackthang.com/

    vineri, 25 martie 2011

    Anonescule, vrei să le furi dreptul de a vota românilor?

    Ăsta ar fi un titlu foarte potrivit pentru articolul din Realitatea.net. De ce? Pentru că așa se pare că înțeleg cei mai mulți români care au postat comentarii termenul de dezbatere. Acest termen se reduce la:
    „Antonescule nu mai ai bani sa mituiesti lumea sa te voteze bai nenorocitule”,
    „De la dezbaterea din alegeri mi-am dat seama ce naparca e antonescu...”
    „Domnul crin aNTONESCU viseaza sau aiureaza.”
    „Uite cine vorbeste. Parazitul asta sta prin parlament din 1990,nu da pe la munca si are salar de rege.”
    ...și altele.
    Partea tristă e că acești oameni nu sunt plătiți să comenteze, ci chiar cred ceea ce spun. Acum, cum ai putea purta o discuție civilizată cu astfel de persoane? Cum să încerci să le explici că dezbatere înseamnă să vezi care sunt argumentele pro și care sunt cele contra, să le pui în balanță și să vezi care atârnă mai greu, să te întrebi mai întâi dacă sistemul actual funcționează sau nu, e moral sau nu, e reprezentativ, poate fi fraudat?

    Mai avem până înțeleg diferența între a propune o dezbatere și a impune legi fără nicio dezbatere (vezi Legea Educației, Codul Muncii, mărirea TVA la 24%...). Așa funcționăm noi oare? Avem nevoie de dictatură pentru că prea multă libertate ne sufocă?

    Vă iubesc pe toți

    joi, 17 martie 2011

    Mi-e frică

    Mi-e frică să nu reevaluez situația plecării din țară. Încă îmi doresc să rămân, deși multe argumente logice n-ar fi, ci mai de grabă de ordin emoțional. Ce fac dacă mă trezesc peste 15-20 ani că nu mai are rost să rămân? Cum o să mai plec atunci? Sigur, până atunci s-ar putea să plece Băsescu de la guvernare, dar suntem pregătiți să avem o democrație? Merită să ajung și eu ca Badea să salvez pe cineva care nu vrea să fie salvat?
    Mă uit în jurul meu și mă întreb dacă nu cumva sunt prea visător sau nebun dorindu-mi o țară, așa, ca o țară.

    miercuri, 9 martie 2011

    Războiul rece

    Statele Unite și URSS au fost conduse de „Războiul rece” timp de zeci de ani. Principala grijă a cetățenilor era cursa înarmării nucleare. Ei bine, tocmai frica cea mai mare a oamenilor că „ceilalți” pot reacționa la fel de violent la un eventual atac al inamicului i-a ferit de oameni de o confruntare nucleară între cele două puteri. Ambele părți erau conștiente de faptul că nu prea conta cine trage primul, pentru că răspunsul celeilalte părți urma să fie la fel de violent.

    În PDL-ul nostru e tot mai clar că s-au format două tabere, Băsescu,Udrea &Co pe de o parte și greii partidului, Blaga, Videanu &Co, pe de cealaltă parte. Astăzi, prima tabără a contraatacat cu Lincu, iar cineva se întreba de ce nu dă Blaga în Băsescu. Ei bine, pentru că Lincu nu e o bombă nucleară, ci e doar cât Războiul din Coreea. 
    Din fericire, un război atomic în interiorul PDL nu va avea efecte grave asupra cetățenilor României, ba dimpotrivă. Din păcate, împărțindu-și România, puțin ne pasă nouă care dintre cele două tabere ne va câștiga, pentru că nu e o luptă între democrație și totalitarism. E o luptă între un totalitarism de tip A și unul de tip B. 

    Totuși, eu sunt de părere că oricât de mari ar fi bombele atomice ale celor două părți, adică dezvăluirile incendiare, nu vor fi suficient de puternice să miște poporul român din starea de somnolență. Cu încălcarea drepturilor omului, corupția sau furtul nu prea merge. Serios acum, e cineva care-i crede pe oamenii care conduc România curați astfel încât să fie ultragiat de astfel de dezvăluiri? Poate doar dacă cineva important este implicat în vreun scandal homosexual, o prohibiție a alcoolului sau o interdicție a accesului în biserici. 

    Și parcă nici războiul ăsta nu e atât de rece pe cât pare.


    Vă iubesc pe toți

    marți, 8 martie 2011

    Mamelor de ieri, de azi și de mâine

    La mulți ani mamelor, de ieri, de azi și de mâine! Vă mulțumesc că existăm!
    Drept cadou, o melodie de primăvară. Spre norocul vostru nu e cântată de mine.

    vineri, 25 februarie 2011

    Politică și fotbal

    Se spune că românul se pricepe la politică și fotbal. Am și eu o întrebare, așa, de om nepriceput, dacă tot românul se pricepe atât de bine, cum de avem rezultatele astea în politică și în fotbal?

    Și totuși, în fotbal se spune că cea mai bună echipă e formată din jucătorii care nu joacă în acel meci. În politică începem să avem o mică diferență, oricât de prost „ar juca titularii” spunem: „da' ce mă, «rezervele» sunt mai bune?”.

    Vă iubesc pe toți

    joi, 20 ianuarie 2011

    miercuri, 19 ianuarie 2011

    Să mai și râdem...

    ...măcar un pic și măcar unii dintre noi.

    Așa că m-am gândit să pornesc o serie de 9 episoade de... bancuri :). De fapt sunt 9 anecdote pe care le-am înregistrat în intimitatea apartamentului, așa că vă rog să scuzați calitatea sunetului unora dintre ele.

    Astăzi, prima înregistrare:

    Jon - Glumițe - Doi îndrăgostiți

    Asculta mai multe audio podcast

    Vă iubesc pe toți

    joi, 13 ianuarie 2011

    Trăim bine?

    Pornesc de la premisa că majoritatea oamenilor își dorește să trăiască bine, mai degrabă decât să trăiască rău. Ne dorim să trăim bine.
    Modul în care este guvernată o societate are efecte asupra modului în care trăiesc cetățenii acelui stat, de la naștere până la „ieșirea din sistem pe cale naturală”. În democrație, modul în care trăiește un cetățean are efecte asupra modului în care este administrat statul. Există putere și există opoziție.
    Sunt oameni care susțin Puterea, sunt oameni care susțin Opoziția, sunt oameni care sunt indeciși, sunt oameni care sunt împotriva amândurora și sunt oameni cărora nu le pasă.
    1. Susținem Puterea, sprijinim măsurile și le oferim încrederea noastră deplină. Reformele promovate de aceștia sunt soluția.
    2. Nu facem nimic, Puterea actuală este la fel cu Opoziția actuală, ceea ce nu necesită schimbare. Ăștia sunt, cu ăștia defilăm.
    3. Susținem Opoziția pentru a veni la putere să ne salveze, pentru că actualii guvernanți sunt incapabili și/sau rău-voitori.
    4. Îi lăsăm în pace și părăsim țara.
    5. Dacă sistemul democratic e cel care nu e bun, căutăm alt sistem, folosind Armata, Biserica, ocupația străină ...
    Trăim, sau nu trăim bine? Ce facem?

    Vă iubesc pe toți

    sâmbătă, 1 ianuarie 2011

    2011

    Gata, oficial a mai trecut un an. Bun, rău, iată că a început unul nou.
    La mulți ani!

    Vă iubesc pe toți